"Elohim (אלֵהִים) este pluralul evreiesc pentru cuvântul la singular אלֵוֹהִּ, Elo'dh,care este folosit cu referire la orice zeu dar și la Dumnezeul adevărat....Atunci când este utilizat pentru a face referire la singurul Dumnezeu adevărat ,cu acest sens este întoteauna în construcții la singular ,mai ales atunci când are articolul prestabilit (הָאלֵהִים).Commentatt. theol. hist. (Bonn, 1821), 1; Reinhard, De notione Dei, etc. (Vitemb. 1792); Edzard, Utrum "Elohim" a Canaanaeis orig. ducet (ib. 1696); Michaelis, Num Deus dicatur אלֵהִים inito faedere (ib. 1723); Sennert, Exercitt. philol. (ib. 1678)."-McClintock and Strong's Bible Encyclopedia Elohim.
Aceeași enciclopedie , spune la subiectul "Dumnezeu":"Iehova este Elohim ,Cel Revelat ,Singurul,Persoana ,Sfântul Elohim care este Creatorul....""Pentru a indica relația lui Dumnezeu cu Israelul ,este utilizată fraza DumnezeuI lui Israel,Iacov și al lui Avraam (Eze.5:1;Ps.20:2;47:10.etc.);În acest caz deoarece termenul Elohim este echivalent efectiv al lui Iehova ,este adesea utilizat interschimbabil cu termenul Elohim,astfel Moise este numit Ebed Iehova sau slujitorul lui Iehova (Deutern 34:5) iar în Daniel 9:11 este numit Ebed Elohim,sau slujitorul lui Dumnezeu .Același lucru este descris prin Ruach-Iehova (spiritul lui Iehova ) și Ruach-Elohim(spiritul lui Dumnezeu).(compară Jud.3:10 cu Ex.31:3 etc.)Adeseori termenul Elohim apare alături de numele Iehova (Lev.18:2,4;2 Sam.5:10;1 Regi 1:36;14:13;Ps.18:29etc.)."
Elohim nu înseamnă "unitate la plural" sau "pluralitate de persoane."
Faptul că pluralul este folosit în ebraică cu un substantiv la singular,ca" un 'plural' al maiestății sau excelenței" este bine cunoscut de toți experții în limba ebraică biblică ,cel puțin începând cu Gesenius (1786-1842),care încă este considerat cea mai bună autoritate pentru ebraica biblică.
Gesenius afirmă în lucrarea sa Hebrew-Chaldee Lexicon to the OldTestament,"considerată mult timp o lucrare standard pentru studenți", la pagina 49 ,că elohim este întrebuințat uneori ca o pluralitate cu sens numeric pentru îngeri ,judecători și dumnezei falși. Pe lângă aceste ocurențe Gesenius ,mai spune :"Pluralul maiestății (pentru elohim),apare utilizat în peste două mii de locuri."Atunci când elohim este folosit în acest scop,"apare cu sens (numeric) la singular" și "este într-o frază care are verbul ...și adjective la singular."
Altă lucrare a lui Gesenius ,Kautzsch's Hebrew Grammar, 1949 ed., pg. 398, 399,spune:"Pluralis excellentiae sau maiestatis ... este o variantă a pluralului abstract,deoarece înglobează diferite caracteristici ale unei idei, iar pe lângă aceasta conține sensul secundar de a intensifica ideea originală.În acest fel este strâns legat de pluralele de accentuare ....Astfel în special Elohim ...'Dumnezeu'(să fie deosebit de pluralul 'dumnezei' Ex.12:12,etc.)....Faptul că limba ebraică a respins în totalitate ideea pluralității numerice în Elohim(de fiecare dată când se referă la un singur Dumnezeu) ,este dovedit în special atunci când observăm că aproape tot timpul termenul Elohim este însoțit de un adjectiv la singular."
Mai multe publicații moderne (protestante trinitariene și catolice) recunosc că elohim este pluralul maiestății sau al excelenței. (Vezi New Catholic Encyclopedia, 1967, Vol. v., p. 287.)
Nelson's Expository Dictionary of the Old Testament,descrie elohim astfel:
"Forma obișnuită de plural 'elohim',un plural al maiestății."-Unger and White, 1980, pg. 159
Today's Dictionary of the Bible, 1982, Bethany House Publishers, lucrare scrisă de autori trinitarieni,spune despre elohim:"Atunci când se referă la singurul Dumnezeu adevărat este rezultatul unui procedeu specific limbii ebraice pentru a reda pluralul de magnitudine sau maiestate.Când se referă la dumnezei păgâni ,îngeri sau judecători ... ,Elohim este plural atât ca sens, cât și ca formă."- pagina 208.
The American Journal of Semitic Languages and Literatures, Vol. xxi, Iulie 1905 (Aaron Ember) spune:"anumite fenomene din univers sunt redate în ebraică prin expresii la plural deoarece au trezit în mintea evreilor noțiunea de măreție,maiestate,grandoare și sfințenie."
Ember spune despre elohim:"Au fost întocmite mai multe teorii pentru a explica forma de plural elohim, atunci când se referă la Dumnezeul lui Israel.Teoria cea mai puțin credibilă este aceea a teologilor vechi care ,începând cu Peter Lombard (secolul al 12-lea A.D.), au afirmat că forma de plural face referire la Trinitate .... faptul că limbajul VT nu transmite noțiunea de pluralitate (ca număr) prin termenul elohim (atunci când i se aplică Dumnezeului lui Israel)
se vede îndeosebi în aceea că este aproape întotdeauna folosit cu un predicat exprimat printr-un verb la singular și este determinat de un atribut adjectival la singular. . . . [ʼElohím] trebuie mai degrabă înțeles ca un plural intensiv, care denotă măreție și maiestate, echivalând cu [titlul] Mărețul Dumnezeu.
Este în aceiași categorie cu pluralele "adonim"('domn') și baalim('stăpân','domn') utilizate în legătură cu ființe umane individuale."
Faimosul erudit trinitarian Robert Young, (Young's Analytical Concordance și Young's Literal Translation of the Bible,) a scris în lucrarea sa Young's Concise Critical Commentary, pagina 1:"Ebraicul elohim ,un substantiv la plural... se pare că evidențiază o supraabundență de calități ale Ființei Divine în loc să se refere la mai multe persoane ....Este folosit aproape peste tot alături de un verb care este singular ca număr."
De exemplu Moise este numit elohim în Exodul 4:16;7:1.Numai acest lucru este suficient pentru a demonstra că cei care interpretează elohim ca fiind "pluralul unității" greșesc ,deoarece nu putem crede că Moise era format din mai multe persoane numite toate Moise !
"Forma de plural, ʼelím, este folosită cu referire la alți dumnezei, de pildă în Exodul 15:11 („dumnezei”). De asemenea, este folosită ca plural al maiestății, de pildă în Psalmul 89:6: „Cine dintre fiii lui Dumnezeu [bivenế ʼElím] poate fi ca Iehova?”. Atât în acest verset, cât și în alte câteva pasaje, forma de plural ʼElím este folosită pentru a desemna o singură persoană, fapt confirmat de traducerea termenului ʼElím prin forma de singular Theós în Septuaginta (în greacă) și Deus în Vulgata (în latină)."-Perspicacitate din Scripturi
Astfel în Exodul 20:2 Iehova, numit elohim în ebraică -pluralul excelenței ,devine tradus în Septuaginta în greacă la singular, prin theos. " Să ştiţi că Iehova este Dumnezeu. El (Elohim este o singură persoană ,dacă ar fi fost mai multe persoane la care s-ar fi făcut referire prin termenul elohim ,ar fi fost folosit pluralul "Ei" ,adică toate persoanele care sunt "însumate în elohim") ne-a făcut, nu noi înşine. Noi suntem poporul lui şi oile păşunii lui."-Psalmul 100:3(de fiecare dată când titlul ebraic la plural elohim îi este aplicat Dumnezeului lui Israel ,este tradus la singular în Septuaginta prin theos).
Atunci când elohim într-adevăr are semnificația de plural ca număr ,observăm că în Septuaginta greacă este folosit termenul la plural pentru "dumnezei" theois ,de exemplu în Exodul 23:24,25.
Elohim din Psalmul 82:6 este tradus în Septuaginta la plural prin theoi,deoarece se referă la "reprezentanții lui Dumnezeu" ,care sunt mai mulți ca număr .Acest verset este citat în Scripturile Grecești Creștine în Ioan 10:34, unde Isus folosește pluralul theoi :"ἀπεκρίθη (5662) αὐτοῖς [ὁ] ἰησοῦς, οὐκ ἔστιν (5748) γεγραμμένον (5772) ἐν τῷ νόμῳ ὑμῶν ὅτι ἐγὼ εἶπα,(5656) θεοί ἐστε; (5748)"-
Neste-Aland 26 Ioan 10:34
Ați remarcat că Isus folosește cuvântul grecesc Θεοί/ Theoi pentru "dumnezei" ,adică atunci când termenul este folosit cu sensul de plural numeric ?Este evident așadar că în limbă greacă ,ca și în română ,există deosebire între θεός/theós sau "dumnezeu" cu referire la o singură persoană,și așa este tradus în greacă termenul ebraic elohim în greacă și Θεοί/Theoi ,"dumnezei",pentru a se referii la mai multe persoane .
De exemplu cuvântul ebraic pentru "față" , מָּנִים /pânı̂ym ,este în ebraică la plural și ar putea fi tradus literalmente "fețe" în Ex.33:20;Num.6:25;Ps.10:11,cu
referire la Dumnezeu ,iar trinitarienii ar putea trage concluzia că pentru a avea "fețe" ,Dumnezeu trebuie să fie compus din mai multe persoane.Pluralul ebraic pentru "fețe" este utilizat în același fel ca și pluralul ebraic elohim ,adică are sens de singular,fiind tradus la singular "fața" ,cu toate că în ebraică este la plural.Același cuvânt ebraic la plural ,este folosit în legătură cu regele David ,fiind utilizat de două ori în 2 Samuel 14:24 .Când versetul a fost tradus din ebraică în greacă ,traducătorii au înțeles că trebuie să îl traducă prin cuvântul grecesc πρόσωπον/prósōpon, care este la singular și înseamnă "o față".(Thayer's Expanded Definition).Cuvântul ebraic la plural "fețe" , a fost tradus la singular de traducătorii Septuagintei în multe versete din Scripturi ,de exemplu 2 Regi 3:14 și se referă la o singură persoană ,Iosafat,și în 2 Regi 18:24,se referă la un singur demnitar.
Așadar traducătorii care au tradus din ebraică în greacă nu au înțeles că elohim conține ideea unui "Dumnezeu format din mai multe persoane" ,la fel cum nu au înțeles că pânı̂ym ar vrea să ne spună că David ,Iosafat și un demnitar, ar fi fost "persone formate din mai multe persoane".În cazul în care ar fi crezut că este vorba despre "o singură persoană formată din mai multe persoane", ar fi tradus cuvântul ebraic la plural pânı̂ym ,tot la plural și în greacă folosind termenul grecesc la plural πρόσωπα /fețe .
Traducătorii Septuagintei nu au făcut niciodată acest lucru!
Scriitorii Scripturilor Grecești Creștine le-au urmat exemplul și nu au folosit niciodată pluralul pentru "fețe" în legătură cu Dumnezeu ,în schimb au folosit forma de singular pentru a descrie atât "fața" lui Cristos cât și a lui Iehova ,înaintea căruia s-a prezentat Isus în ceruri.("Evrei 9:24 a apărea în fața lui Dumnezeu ,se spune despre preotul Isus că a apărut în fața lui Dumnezeu , atunci când a intrat în sanctuarul ceresc.Fraza în limba ebraică אֵל־פָּנִים פָּנִים are ca echivalent în greacă πρόσωπον πρός πρόσωπον, "sau "înaintea feței lui "Notă la NWT în engleză ediția 2013.)De ce nu au folosit scriitori inspirați forma grecească la plural, pentru "fețe", atunci când au vorbit despre adevăratul Dumnezeu ?Cu siguranță ar fi făcut acest lucru dacă credeau că Dumnezeu ar fi compus din mai multe persoane!Cum se putea prezenta Isus "în fața (în greacă πρόσωπον/prósōpon la singular )lui Dumnezeu (în greacă ho Theon,la singular)" și Dumnezeul înaintea căruia sa prezentat ,să fie format din încă 2 persoane, iar una dintre ele să fie chiar Isus?Îi invit pe trinitarieni să imi ofere răspunsul la această întrebare , împreună cu argumente biblice și logice !
Rezumatul argumentelor
"Termenul ebraic ʼelohím (dumnezei) pare să provină dintr-o rădăcină care înseamnă „a fi puternic”. ʼElohím reprezintă forma de plural a termenului ʼelốah (dumnezeu). Uneori, acest plural se referă la mai mulți dumnezei (Ge 31:30, 32; 35:2), dar de cele mai multe ori e folosit ca plural al maiestății, pentru a transmite ideea de autoritate sau superioritate. ʼElohím este folosit în Scripturi cu referire la Iehova însuși, la îngeri, la dumnezei-idoli (unul sau mai mulți) și la oameni.
Când e folosit cu privire la Iehova, ʼElohím constituie un plural al maiestății (Ge 1:1). În acest sens, Aaron Ember a scris: „Faptul că în limba V[echiului] T[estament] s-a renunțat complet la ideea de pluralitate în cazul . . . [termenului ʼElohím] (când e folosit cu referire la Dumnezeul Israelului) se vede îndeosebi în aceea că este aproape întotdeauna folosit cu un predicat exprimat printr-un verb la singular și este determinat de un atribut adjectival la singular. . . . [ʼElohím] trebuie mai degrabă înțeles ca un plural intensiv, care denotă măreție și maiestate, echivalând cu [titlul] Mărețul Dumnezeu” (The American Journal of Semitic Languages and Literatures, vol. XXI, 1905, p. 208).
Titlul ʼElohím scoate în evidență puterea lui Iehova în calitate de Creator. În relatarea despre creație, titlul ʼElohím apare de 35 de ori singur, iar de fiecare dată verbul care descrie ce a spus și ce a făcut Iehova este la singular (Ge 1:1–2:4). În Iehova sunt însumate puteri infinite.
În Psalmul 8:5, termenul ʼelohím se referă la îngeri, după cum arată Pavel, care citează acest pasaj în Evrei 2:6-8. Ei sunt numiți benế haʼElohím, „fiii lui Dumnezeu” (BS), „fiii adevăratului Dumnezeu” (NW), în Geneza 6:2, 4 și în Iov 1:6; 2:1. În Lexicon in Veteris Testamenti Libros, de Koehler și Baumgartner (1958), la pagina 134, termenul este definit ca „ființe divine (individuale), dumnezei”, iar la pagina 51, ca „dumnezei (individuali)”, aici fiind
menționate versetele din Geneza 6:2 și din Iov 1:6; 2:1; 38:7. De aceea, în Psalmul 8:5, ʼelohím este redat prin „îngeri” (LXX) sau „cei de natură divină” (NW).
Cuvântul ʼelohím este folosit și cu privire la dumnezeii-idoli. Uneori, această formă de plural înseamnă pur și simplu „dumnezei” (Ex 12:12; 20:23). Alteori, este un plural al maiestății și se referă la un sigur zeu (zeiță). Însă niciunul dintre acești zei nu reprezenta o trinitate (1Sa 5:7b [Dagon]; 1Re 11:5 [zeița Aștoret]; Da 1:2b [Marduk]).
În Psalmul 82:1, 6 – citat de Isus în Ioan 10:34, 35 – ʼelohím este folosit cu privire la oameni, la judecătorii umani ai Israelului, care puteau fi considerați dumnezei în calitatea lor de reprezentanți și purtători de cuvânt ai lui Iehova. Aceeași idee e transmisă și în contextul în care lui Moise i s-a spus să fie „Dumnezeu” pentru Aaron și pentru faraon (Ex 4:16; 7:1).
În multe pasaje din Scripturi, ʼElohím este precedat de articolul hotărât ha (Ge 5:22). Referitor la haʼElohím, F. Zorell spune: „În Sfintele Scripturi, acest cuvânt este folosit în special cu privire la singurul Dumnezeu adevărat, Iahve; . . . «Iahve este [singurul] Dumnezeu [adevărat]» De 4:35, 39; Ios 22:34; 2Sa 7:28; 1Re 8:60 etc.” (Lexicon Hebraicum Veteris Testamenti, Roma, 1984, p. 54; parantezele autorului)."-Perspicacitate din Scripturi
Este absolut incredibil că Ioan,Pavel și alți scriitori inspirați ai Scripturilor Grecești Creștine , nu au utilizat forma de plural grecească , theoi ,pentru a traduce temenul ebraic elohim ,"Dumnezeu",care este la plural în ebraică ,dacă ar fi crezut că în vreun fel , Dumnezeu ar fi fost format din mai multe persoane!
Aceeași enciclopedie , spune la subiectul "Dumnezeu":"Iehova este Elohim ,Cel Revelat ,Singurul,Persoana ,Sfântul Elohim care este Creatorul....""Pentru a indica relația lui Dumnezeu cu Israelul ,este utilizată fraza DumnezeuI lui Israel,Iacov și al lui Avraam (Eze.5:1;Ps.20:2;47:10.etc.);În acest caz deoarece termenul Elohim este echivalent efectiv al lui Iehova ,este adesea utilizat interschimbabil cu termenul Elohim,astfel Moise este numit Ebed Iehova sau slujitorul lui Iehova (Deutern 34:5) iar în Daniel 9:11 este numit Ebed Elohim,sau slujitorul lui Dumnezeu .Același lucru este descris prin Ruach-Iehova (spiritul lui Iehova ) și Ruach-Elohim(spiritul lui Dumnezeu).(compară Jud.3:10 cu Ex.31:3 etc.)Adeseori termenul Elohim apare alături de numele Iehova (Lev.18:2,4;2 Sam.5:10;1 Regi 1:36;14:13;Ps.18:29etc.)."
Elohim nu înseamnă "unitate la plural" sau "pluralitate de persoane."
Faptul că pluralul este folosit în ebraică cu un substantiv la singular,ca" un 'plural' al maiestății sau excelenței" este bine cunoscut de toți experții în limba ebraică biblică ,cel puțin începând cu Gesenius (1786-1842),care încă este considerat cea mai bună autoritate pentru ebraica biblică.
Gesenius afirmă în lucrarea sa Hebrew-Chaldee Lexicon to the OldTestament,"considerată mult timp o lucrare standard pentru studenți", la pagina 49 ,că elohim este întrebuințat uneori ca o pluralitate cu sens numeric pentru îngeri ,judecători și dumnezei falși. Pe lângă aceste ocurențe Gesenius ,mai spune :"Pluralul maiestății (pentru elohim),apare utilizat în peste două mii de locuri."Atunci când elohim este folosit în acest scop,"apare cu sens (numeric) la singular" și "este într-o frază care are verbul ...și adjective la singular."
Altă lucrare a lui Gesenius ,Kautzsch's Hebrew Grammar, 1949 ed., pg. 398, 399,spune:"Pluralis excellentiae sau maiestatis ... este o variantă a pluralului abstract,deoarece înglobează diferite caracteristici ale unei idei, iar pe lângă aceasta conține sensul secundar de a intensifica ideea originală.În acest fel este strâns legat de pluralele de accentuare ....Astfel în special Elohim ...'Dumnezeu'(să fie deosebit de pluralul 'dumnezei' Ex.12:12,etc.)....Faptul că limba ebraică a respins în totalitate ideea pluralității numerice în Elohim(de fiecare dată când se referă la un singur Dumnezeu) ,este dovedit în special atunci când observăm că aproape tot timpul termenul Elohim este însoțit de un adjectiv la singular."
Mai multe publicații moderne (protestante trinitariene și catolice) recunosc că elohim este pluralul maiestății sau al excelenței. (Vezi New Catholic Encyclopedia, 1967, Vol. v., p. 287.)
Nelson's Expository Dictionary of the Old Testament,descrie elohim astfel:
"Forma obișnuită de plural 'elohim',un plural al maiestății."-Unger and White, 1980, pg. 159
Today's Dictionary of the Bible, 1982, Bethany House Publishers, lucrare scrisă de autori trinitarieni,spune despre elohim:"Atunci când se referă la singurul Dumnezeu adevărat este rezultatul unui procedeu specific limbii ebraice pentru a reda pluralul de magnitudine sau maiestate.Când se referă la dumnezei păgâni ,îngeri sau judecători ... ,Elohim este plural atât ca sens, cât și ca formă."- pagina 208.
The American Journal of Semitic Languages and Literatures, Vol. xxi, Iulie 1905 (Aaron Ember) spune:"anumite fenomene din univers sunt redate în ebraică prin expresii la plural deoarece au trezit în mintea evreilor noțiunea de măreție,maiestate,grandoare și sfințenie."
Ember spune despre elohim:"Au fost întocmite mai multe teorii pentru a explica forma de plural elohim, atunci când se referă la Dumnezeul lui Israel.Teoria cea mai puțin credibilă este aceea a teologilor vechi care ,începând cu Peter Lombard (secolul al 12-lea A.D.), au afirmat că forma de plural face referire la Trinitate .... faptul că limbajul VT nu transmite noțiunea de pluralitate (ca număr) prin termenul elohim (atunci când i se aplică Dumnezeului lui Israel)
se vede îndeosebi în aceea că este aproape întotdeauna folosit cu un predicat exprimat printr-un verb la singular și este determinat de un atribut adjectival la singular. . . . [ʼElohím] trebuie mai degrabă înțeles ca un plural intensiv, care denotă măreție și maiestate, echivalând cu [titlul] Mărețul Dumnezeu.
Este în aceiași categorie cu pluralele "adonim"('domn') și baalim('stăpân','domn') utilizate în legătură cu ființe umane individuale."
Faimosul erudit trinitarian Robert Young, (Young's Analytical Concordance și Young's Literal Translation of the Bible,) a scris în lucrarea sa Young's Concise Critical Commentary, pagina 1:"Ebraicul elohim ,un substantiv la plural... se pare că evidențiază o supraabundență de calități ale Ființei Divine în loc să se refere la mai multe persoane ....Este folosit aproape peste tot alături de un verb care este singular ca număr."
De exemplu Moise este numit elohim în Exodul 4:16;7:1.Numai acest lucru este suficient pentru a demonstra că cei care interpretează elohim ca fiind "pluralul unității" greșesc ,deoarece nu putem crede că Moise era format din mai multe persoane numite toate Moise !
"Forma de plural, ʼelím, este folosită cu referire la alți dumnezei, de pildă în Exodul 15:11 („dumnezei”). De asemenea, este folosită ca plural al maiestății, de pildă în Psalmul 89:6: „Cine dintre fiii lui Dumnezeu [bivenế ʼElím] poate fi ca Iehova?”. Atât în acest verset, cât și în alte câteva pasaje, forma de plural ʼElím este folosită pentru a desemna o singură persoană, fapt confirmat de traducerea termenului ʼElím prin forma de singular Theós în Septuaginta (în greacă) și Deus în Vulgata (în latină)."-Perspicacitate din Scripturi
Astfel în Exodul 20:2 Iehova, numit elohim în ebraică -pluralul excelenței ,devine tradus în Septuaginta în greacă la singular, prin theos. " Să ştiţi că Iehova este Dumnezeu. El (Elohim este o singură persoană ,dacă ar fi fost mai multe persoane la care s-ar fi făcut referire prin termenul elohim ,ar fi fost folosit pluralul "Ei" ,adică toate persoanele care sunt "însumate în elohim") ne-a făcut, nu noi înşine. Noi suntem poporul lui şi oile păşunii lui."-Psalmul 100:3(de fiecare dată când titlul ebraic la plural elohim îi este aplicat Dumnezeului lui Israel ,este tradus la singular în Septuaginta prin theos).
Atunci când elohim într-adevăr are semnificația de plural ca număr ,observăm că în Septuaginta greacă este folosit termenul la plural pentru "dumnezei" theois ,de exemplu în Exodul 23:24,25.
Elohim din Psalmul 82:6 este tradus în Septuaginta la plural prin theoi,deoarece se referă la "reprezentanții lui Dumnezeu" ,care sunt mai mulți ca număr .Acest verset este citat în Scripturile Grecești Creștine în Ioan 10:34, unde Isus folosește pluralul theoi :"ἀπεκρίθη (5662) αὐτοῖς [ὁ] ἰησοῦς, οὐκ ἔστιν (5748) γεγραμμένον (5772) ἐν τῷ νόμῳ ὑμῶν ὅτι ἐγὼ εἶπα,(5656) θεοί ἐστε; (5748)"-
Neste-Aland 26 Ioan 10:34
Ați remarcat că Isus folosește cuvântul grecesc Θεοί/ Theoi pentru "dumnezei" ,adică atunci când termenul este folosit cu sensul de plural numeric ?Este evident așadar că în limbă greacă ,ca și în română ,există deosebire între θεός/theós sau "dumnezeu" cu referire la o singură persoană,și așa este tradus în greacă termenul ebraic elohim în greacă și Θεοί/Theoi ,"dumnezei",pentru a se referii la mai multe persoane .
De exemplu cuvântul ebraic pentru "față" , מָּנִים /pânı̂ym ,este în ebraică la plural și ar putea fi tradus literalmente "fețe" în Ex.33:20;Num.6:25;Ps.10:11,cu
referire la Dumnezeu ,iar trinitarienii ar putea trage concluzia că pentru a avea "fețe" ,Dumnezeu trebuie să fie compus din mai multe persoane.Pluralul ebraic pentru "fețe" este utilizat în același fel ca și pluralul ebraic elohim ,adică are sens de singular,fiind tradus la singular "fața" ,cu toate că în ebraică este la plural.Același cuvânt ebraic la plural ,este folosit în legătură cu regele David ,fiind utilizat de două ori în 2 Samuel 14:24 .Când versetul a fost tradus din ebraică în greacă ,traducătorii au înțeles că trebuie să îl traducă prin cuvântul grecesc πρόσωπον/prósōpon, care este la singular și înseamnă "o față".(Thayer's Expanded Definition).Cuvântul ebraic la plural "fețe" , a fost tradus la singular de traducătorii Septuagintei în multe versete din Scripturi ,de exemplu 2 Regi 3:14 și se referă la o singură persoană ,Iosafat,și în 2 Regi 18:24,se referă la un singur demnitar.
Așadar traducătorii care au tradus din ebraică în greacă nu au înțeles că elohim conține ideea unui "Dumnezeu format din mai multe persoane" ,la fel cum nu au înțeles că pânı̂ym ar vrea să ne spună că David ,Iosafat și un demnitar, ar fi fost "persone formate din mai multe persoane".În cazul în care ar fi crezut că este vorba despre "o singură persoană formată din mai multe persoane", ar fi tradus cuvântul ebraic la plural pânı̂ym ,tot la plural și în greacă folosind termenul grecesc la plural πρόσωπα /fețe .
Traducătorii Septuagintei nu au făcut niciodată acest lucru!
Scriitorii Scripturilor Grecești Creștine le-au urmat exemplul și nu au folosit niciodată pluralul pentru "fețe" în legătură cu Dumnezeu ,în schimb au folosit forma de singular pentru a descrie atât "fața" lui Cristos cât și a lui Iehova ,înaintea căruia s-a prezentat Isus în ceruri.("Evrei 9:24 a apărea în fața lui Dumnezeu ,se spune despre preotul Isus că a apărut în fața lui Dumnezeu , atunci când a intrat în sanctuarul ceresc.Fraza în limba ebraică אֵל־פָּנִים פָּנִים are ca echivalent în greacă πρόσωπον πρός πρόσωπον, "sau "înaintea feței lui "Notă la NWT în engleză ediția 2013.)De ce nu au folosit scriitori inspirați forma grecească la plural, pentru "fețe", atunci când au vorbit despre adevăratul Dumnezeu ?Cu siguranță ar fi făcut acest lucru dacă credeau că Dumnezeu ar fi compus din mai multe persoane!Cum se putea prezenta Isus "în fața (în greacă πρόσωπον/prósōpon la singular )lui Dumnezeu (în greacă ho Theon,la singular)" și Dumnezeul înaintea căruia sa prezentat ,să fie format din încă 2 persoane, iar una dintre ele să fie chiar Isus?Îi invit pe trinitarieni să imi ofere răspunsul la această întrebare , împreună cu argumente biblice și logice !
Rezumatul argumentelor
"Termenul ebraic ʼelohím (dumnezei) pare să provină dintr-o rădăcină care înseamnă „a fi puternic”. ʼElohím reprezintă forma de plural a termenului ʼelốah (dumnezeu). Uneori, acest plural se referă la mai mulți dumnezei (Ge 31:30, 32; 35:2), dar de cele mai multe ori e folosit ca plural al maiestății, pentru a transmite ideea de autoritate sau superioritate. ʼElohím este folosit în Scripturi cu referire la Iehova însuși, la îngeri, la dumnezei-idoli (unul sau mai mulți) și la oameni.
Când e folosit cu privire la Iehova, ʼElohím constituie un plural al maiestății (Ge 1:1). În acest sens, Aaron Ember a scris: „Faptul că în limba V[echiului] T[estament] s-a renunțat complet la ideea de pluralitate în cazul . . . [termenului ʼElohím] (când e folosit cu referire la Dumnezeul Israelului) se vede îndeosebi în aceea că este aproape întotdeauna folosit cu un predicat exprimat printr-un verb la singular și este determinat de un atribut adjectival la singular. . . . [ʼElohím] trebuie mai degrabă înțeles ca un plural intensiv, care denotă măreție și maiestate, echivalând cu [titlul] Mărețul Dumnezeu” (The American Journal of Semitic Languages and Literatures, vol. XXI, 1905, p. 208).
Titlul ʼElohím scoate în evidență puterea lui Iehova în calitate de Creator. În relatarea despre creație, titlul ʼElohím apare de 35 de ori singur, iar de fiecare dată verbul care descrie ce a spus și ce a făcut Iehova este la singular (Ge 1:1–2:4). În Iehova sunt însumate puteri infinite.
În Psalmul 8:5, termenul ʼelohím se referă la îngeri, după cum arată Pavel, care citează acest pasaj în Evrei 2:6-8. Ei sunt numiți benế haʼElohím, „fiii lui Dumnezeu” (BS), „fiii adevăratului Dumnezeu” (NW), în Geneza 6:2, 4 și în Iov 1:6; 2:1. În Lexicon in Veteris Testamenti Libros, de Koehler și Baumgartner (1958), la pagina 134, termenul este definit ca „ființe divine (individuale), dumnezei”, iar la pagina 51, ca „dumnezei (individuali)”, aici fiind
menționate versetele din Geneza 6:2 și din Iov 1:6; 2:1; 38:7. De aceea, în Psalmul 8:5, ʼelohím este redat prin „îngeri” (LXX) sau „cei de natură divină” (NW).
Cuvântul ʼelohím este folosit și cu privire la dumnezeii-idoli. Uneori, această formă de plural înseamnă pur și simplu „dumnezei” (Ex 12:12; 20:23). Alteori, este un plural al maiestății și se referă la un sigur zeu (zeiță). Însă niciunul dintre acești zei nu reprezenta o trinitate (1Sa 5:7b [Dagon]; 1Re 11:5 [zeița Aștoret]; Da 1:2b [Marduk]).
În Psalmul 82:1, 6 – citat de Isus în Ioan 10:34, 35 – ʼelohím este folosit cu privire la oameni, la judecătorii umani ai Israelului, care puteau fi considerați dumnezei în calitatea lor de reprezentanți și purtători de cuvânt ai lui Iehova. Aceeași idee e transmisă și în contextul în care lui Moise i s-a spus să fie „Dumnezeu” pentru Aaron și pentru faraon (Ex 4:16; 7:1).
În multe pasaje din Scripturi, ʼElohím este precedat de articolul hotărât ha (Ge 5:22). Referitor la haʼElohím, F. Zorell spune: „În Sfintele Scripturi, acest cuvânt este folosit în special cu privire la singurul Dumnezeu adevărat, Iahve; . . . «Iahve este [singurul] Dumnezeu [adevărat]» De 4:35, 39; Ios 22:34; 2Sa 7:28; 1Re 8:60 etc.” (Lexicon Hebraicum Veteris Testamenti, Roma, 1984, p. 54; parantezele autorului)."-Perspicacitate din Scripturi
Este absolut incredibil că Ioan,Pavel și alți scriitori inspirați ai Scripturilor Grecești Creștine , nu au utilizat forma de plural grecească , theoi ,pentru a traduce temenul ebraic elohim ,"Dumnezeu",care este la plural în ebraică ,dacă ar fi crezut că în vreun fel , Dumnezeu ar fi fost format din mai multe persoane!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu