"13 Însă alții își băteau joc de ei și ziceau: „Sunt plini de vin“."(nota spune: " literalmente vin dulce")-Faptele 2:13,Traducerea Lumii Noi
"Dar alţii, bătându-şi joc, ziceau: "Sunt plini de must". "Faptele 2:13 Biblia Catolică
"Iar alții batjocorindu-i , ziceau că sunt plini de must"-Faptele 2:13,Biblia Ortodoxă
"Însă alții își băteau joc și ziceau:"Sunt plini de vin dulce"-Faptele 2:13 în Codex Sinaiticus ,din anul 325 e.n., acest verset așa cum apare în originalul grecesc și traducerea lui în mai multe limbi,printre care și engleză , pot fi consultate pe în linkul:
http://www.codexsinaiticus.org/en/manuscript.aspx?book=51&chapter=2&lid=en&side=r&verse=13&zoomSlider=0
Am verificat și în Biblia de la București (1688) și în Biblia de la Blaj (1795) și aveau și acestea cuvântul "must" în Faptele 2:13!Traducerea Lumii Noi , a martorilor lui Iehova, redă în faptele 2:13 cuvântul grecesc gleukos/γλεῦκος prin "vin"sau "vin nou" în nota de subsol!Este corectă redarea din Traducerea Lumii Noi, care pare să fie unică în limba română?
Multe dicționare redau acest termen grecesc prin "must ,sau vin nou" , așa că la prima vedere, ar părea că ambele traduceri sunt corecte !Însă cu privire la Faptele 2:13 , respectiv termenul gleukos ,Vine spune că "denotă 'vin nou' dulce ,sau must,Faptele 2:13 , unde acuzația arată că îmbăta și de aceea trebuie să fi fost supus procesului de fermentație,pentru un anumit interval de timp.În Septuaginta apare în Iov 32:19."(Subiectul Wine(Vin) NT Expository Dictionary )
https://www.studylight.org/dictionaries/ved/w/wine.html?hilite=Wine
Conform traducerii în engleză a Septuagintei,realizate de Brenton , versetul din Iov 32:19 poate fi tradus astfel:"Burta [Abdomenul, Pântecele meu]mea este ca burduful cu vin dulce (în greacă gleukos/γλεύκους, același cuvânt care apare în NT în Faptele 2:13),legat [și] gata să explodeze,..."
http://qbible.com/brenton-septuagint/job/32.html
Așadar în Iov 32:19 apare cuvântul gleukos ,în Septuaginta,tradus prin "vin dulce" de către Brenton, în limba engleză " sweet wine." Prin urmare Traducerea Lumii Noi este corectă și în Faptele 2:13 atunci când traduce, în ediția din 2013 , din limba engleză , termenul gleuʹkos prin "vin dulce"(sweet wine).
În ediția de studiu a Traducerii lumii noi,în limba engleză, se spune în nota explicativă la Faptele 2:13:"vin dulce: sau 'vin nou.'Cuvântul grecesc gleuʹkos , care apare numai aici în Scripturile Grecești Creștine, se referă la vinul nou dulce , care este în procesul de fermentare."
https://www.jw.org/en/publications/bible/study-bible/books/acts/2/#v44002013
Redarea din Traducerea Lumii este corectă dacă verificăm termenul ebraic yayin,care apare în Iov 32:19 și care a fost tradus în greacă prin gleuʹkos .Termenul ebraic yayin se referă printre altele la :"...vin ...c.îmbată 1Samuel 1:14;25:37;Geneza 9:21,24; Geneza 19:32,33,34,35(toate J)Isaia 5:11,22,Proverbele 21:17;23:30,31,"" תִּירוֺשׁ Osea 4:11; "" שֵׁכָר
1Samuel 1:15;Mica 2:11;Isaia 24:9;Isaia 28:7(de două ori în acest verset);Isaia56:12;interzis narizeilor Numeri6:2(de două ori în acest verset) ( יַיִן וְחֹמֶץ שֵׁכָר),Numeri 6:4,20 compară cu Amos 2:12;Recabiților Ieremia 35:2,5; mamei lui Samson Judecători 13:4,7,14;preoților care intrau în sanctuar Leviticul 10:9,Ezechiel 44:21;nepotrivit pentru regi Proverbele 31:4. ..." -Brown Driver Briggs Expanded Definition
https://www.studylight.org/lexicons/hebrew/03196.html
Din definiția termenului ebraic pentru vin ,yayin, și din felul în care apare menționat în versetele de mai sus, înțelegem că se referă la o băutură alcoolică, nu doar la "must sau suc de struguri", și că "must"
nu este o descriere completă a cuvântului ebraic yayin.
- Este corectă ideea că "vinul" la care se face referire în NT , este "must" sau "suc de struguri",nefermentat și fără alcool?
oînos/οἶνος care apare ca "vin " în NT de 65 de ori ,în mod direct găsind acest cuvânt în următoarele versete :Ioan 2:3,9,10 (apare de două ori în versetul 10) în legătură cu nunta din Cana ca și în Ioan 4:46,apare de 5 ori în Evanghelia lui Ioan ; Luca 1:15("vin și băuturi tari", evident se referă la băuturi alcoolice nu sucuri și este inclus și vinul în această categorie),Luca5:37(apare de 2 ori și face referire la procesul de fermentație,deci vinul nu este must ,ci are alcool),38,Luca 7:33 apare o dată în versetul din Luca 7:34 nu apare literalmente "vin" ,însă Isus era acuzat deoarece era un
oinopótēs/"băutor de vin",sau"bețiv" ca în Matei 11:19 și Proverbele 23:30 în LXX ,această acuzație fiind complet nefondată dacă vinul era "must, sau suc de struguri,"Luca 10:34;apare cuvântul vin de 6 ori în Evanghelia lui Luca.Marcu 2:22 ,apare de 4 ori ,Marcu 15:23,în total apare cuvântul vin de 5 ori în Evanghelia lui Marcu.În Matei 9:17 apare de 3 ori și o dată în Matei 27:34.În total în cele 4 Evanghelii cuvântul vin(oînos) apare de 20 de ori și înțelegem că se referă la o băutură alcoolică fermentată, sau în procesul de fermentare.(Vezi și Tit 2:3;Efeseni 5:18;1Timotei3:8;5:23;Revelația 6:6;14:8,10;16:19;17:2;18:3,13;19:15).
Rezumatul argumentelor
Este corectă redarea termenului grecesc gleuʹkos ,prin "vin dulce" (în nota din ediția în română și în textul principal în ediția revizuită în 2013 ,egleză) a Traducerii Lumii Noi?
Să vedem ce spune eruditul A.T.Robertson cu privire la Faptele 2:13:"cu vin nou:(γλευκους — gleukous),cu vin dulce dar care produce ebrietate[stare de beție].Vinul dulce păstrat pentru un an, provoca starea de beție .Cazul genitiv aici după
μεμεστωμενοι εισιν — memestōmenoi eisin...verbul vechi μεστοω — mestoō ,fiind folosit numai aici în NT ,plini cu vin nou, stare de plinătate."-Robertson's Word Pictures
https://www.studylight.org/commentaries/rwp/acts-2.html
Din felul în care este folosit cuvântul gleuʹkos în LXX în Iov 32:19 și contextul acestui verset și a celui din Faptele 2:13 ,unde creștinii erau acuzați de beție, înțelegem că în Faptele 2:13 traducerea lui gleuʹkos prin "must", deși din punct de vedere al lexiconului este posibilă, nu este traducerea corectă!Traducerea lumii noi este o traducere exegetic exactă și demnă de încredere ,chiar și atunci când în limba română stă sigură,sau aproape singură,în ceea ce privește redarea corectă a termenului gleuʹkos din Faptele 2:13 prin "vin."
Traducerea Lumii Noi este în acord cu ceea ce spune lucrarea Expositor's Greek Testament că este cea 'mai bună redare':"în Septuaginta în Iov 32:19,ὥσπερ ἀσκὸς γλεύκους ζέωνδεδεμένος, face referire la un vin aflat încă în procesul de fermentare ,care îmbată,în timp ce definiția lui Hesychius ,τὸἀπόσταγμα τῆς σταφυλῆς πρὶν πατηθῇ, se referă nu neaparat la vechimea scurtă a vinului,în ceea ce privește timpul,ci la calitatea atrăgătoare din care este făcut (din cel mai pur suc de struguri)....Din acest motiv cea mai bună redare ar fi "vin dulce", făcut probabil dintr-un anumit soi de struguri mici ,foarte dulci,Geneza 49:11."
https://www.studylight.org/commentaries/egt/acts-2.html
Ideea că vinul din Biblie este "must" și că nu are deloc alcool,este indusă prin traducerea lipsită de exactitate din majoritatea traducerilor disponibile în română și stă la baza doctrinei false că "băuturile alcoolice sunt complet interzise creștinilor." Așadar faptul de a dispune de o traducere exactă și corectă,precum Traducerea Lumii Noi ,este o condiție importantă pentru a înțelege și explica în mod corect Biblia !
Obiecțiile exegetice la "argumetele" care încearcă să dovedească faptul că vinul din Biblie nu conținea alcool le găsiți pe linkul:
http://www.tektonics.org/lp/nowine.php
Pentru mai multe detalii exegetice legate de vin în limba ebraică și greacă vezi linkurile:
https://www.studylight.org/encyclopedias/tje/w/wine.html?hilite=Wine
https://www.studylight.org/encyclopedias/mse/d/drink-strong.html?hilite=Beverage
https://www.studylight.org/encyclopedias/mse/b/beverage.html?hilite=Beverage
https://www.studylight.org/encyclopedias/mse/d/drink.html?hilite=Beverage
Felicitări pentru abordarea acestui subiect. Comentariul meu (neterminat) îl găsiți aici http://florinlaiu.com/bauturile-in-biblie/
RăspundețiȘtergereVă mulțumesc.O să vă citesc cu atenție comentariile și vom continua să dezbatem acest interesant subiect.Vă sunt recunoscător și pentru că mi-ați acordat dreptul la replică,oferindu-mi din nou posibilitatea de a comenta pe blogul dumneavoastră.Consider că faptul de a compara idei diferite ,uneori chiar contradictorii,îi ajută pe cei sinceri să înțeleagă adevărul biblic.
RăspundețiȘtergereDomnule Florin Lăiu găsiți o analiză mult mai echilibrată,decât cea făcută de dumneavoastră ,în următorul link:
RăspundețiȘtergerehttp://www.tektonics.org/lp/nowine.php
Domnule Lăiu articolul dumneavoastră induce în eroare și este în contra la ceea ce spun dicționarele de specialitate.Vă voi demonstra acest lucru!
RăspundețiȘtergereLa subiectul "vin" găsim următorul comentariu,pe pagina on line de la Oxford:"În V[echiul]T[estament] vinul,suc de struguri fermentat,este pus în legătură cu sărbătorile și ocaziile de bucurie și cu legămintele.Vinul simbolizează sângele ,deoarece provine din sucul roșu al strugurilor zdrobiți.(Isaia 63:2)În mod asemănător, în N[oul]T[estament] vinul nou(Matei 9:17)simbolizează noul legământ sau noua credință care nu poate fi conținută de cadrul vechiului legământ.Faptul că Isus a schimbat o mare cantitate de apă în vin,în Cana(Ioan 2:6-10)este pentru evanghelistul care a scris această relatare un indiciu al bucuriei eliberatoare a Evangheliei pentru întreaga omenire.Vinul a fost folosit la Cina Domnului,atunci când Isus a inaugurat noul legământ pe baza sângelui său(Marcu 14:24) și ulterior a fost folosit în Cadrul Eucaristiei sau a Comuniunii creștine.(1Corinteni 11:25)"
http://www.oxfordbiblicalstudies.com/article/opr/t94/e2041
Tot pe pagina on line de la Oxford ,găsim următorul comentariu la subeictul "băutură":"Apa și laptele erau lichidele obișnuite folosite în alimentație ,iar vinul [cum am văzut din definiția anterioară "suc de struguri fermentat"] era foarte valorat cu ocazia evenimentelor festive(Ioan 2:3) și a ritualurilor religioase.(Marcu 14:25)Consumul în exces de vin era rușinos.(Efeseni 5:18)Pentru că regatul lui Dumnezeu nu constă în mâncare și băutură, ci în bucurie ,dreptate și pace cu Spiritul Sfânt (Romani 14:17)-totuși este posibil ca simbolul unui banchet să fie folosit în Regat (Matei 25:10;Luca 22:30); iar faptul de a lua masa împreună în mod ospitalier ,constituia pentru primii creștini și o întâlnire cu Domnul lor înviat.Cuvântul grecesc agape(iubire)a ajuns să fie aplicat unor astfel de mâncăruri,pentru care puteau pretinde că urmează exemplul lui Isus.(Matei 11:19"
RăspundețiȘtergerehttp://www.oxfordbiblicalstudies.com/article/opr/t94/e557
În Matei 11:19 apare termenul oinopótēs care înseamnă :"băutor de vin."
https://www.studylight.org/lexicons/greek/3630.html
Cineva care participă la mese în care nu se servește DELOC mâncare și vin ,nu poate fi acuzat că este :"mâncăcios (phágos) sau "băutor de vin"(oinopotēs)"!
La fel faptul că Biblia condamnă consumul în EXCES de mâncare și vin,nu poate fi folosit ca argument că :"nu avem voie să mâncăm DELOC sau să bem vin DELOC!"
Conform cu Strong's Exhaustive Concordance gleukos are sensul de :"vin nou,vin dulce înrudit cu glukus must (suc proaspăt),VIN FERMENTAT-vin nou ,dar care are un conținut mai mare în zaharoză(și din acest motiv produce starea de beție)"sublinierea îmi aparține!
RăspundețiȘtergerehttp://bibliaparalela.com/greek/1098.htm
Prin urmare pretenția dumneavoastră domnule Lăiu că vinul era must nefermentat,nu are sprijinul celor mai mari exegeți și a celor mai importante lucrări exegetice !
Lucrarea exegetică Cambridge Greek Testament face următorul comentariu despre Marcu 14:25:"οὐκέτι οὐ μὴ πίω[nu voi mai bea din ] o acumulare de negații obișnuită ,vezi de exemplu și Marcu 3:27;9:8;11:2;12:34,etc.Cuvântul
RăspundețiȘtergereοὐκέτι[nu voi mai] implică faptul că Isus s-a împărtășit din cupă,în conformitate cu ceea ce este cunoscut drept ritualul pascal,înainte de a le trece cupa discipolilor săi.El s-a împartășit la această cină pascală ,dar aceasta este ultima lui cină.
Cu aceste cuvinte misterioase el pare să îi spună rămas bun legii evreiești,sub care a trăit până acum.
Această declarație ar fi putut fi cu greu inventată.Binecuvântarea prescrisă a evreilor înainte de a bea VIN spune:"Binecuvântat ești Tu ,Doamne Dumnezeul nostru,Rege al universului,care creează rodul viței."(Authorized Daily Prayer Book, p. 287).
τοῦ γενήματος τῆς ἀμπέλου[rodul viței]
O expresie din V[echiul]T[estament] pentru VIN.(Numeri 6:4;Isaia 32:12;Habacuc 3:17)Aici ca și în 2 Corinteni 9:10 ,în toate cele 3 Evanghelii este corect γένημα[génnēma](γίνομαι),nu γέννημα[gennēmata] (γεννάω), care apare în Matei 3:7;12:34;23:33;Luca3:7.Deissmann, Bib. St. p. 184.
καινόν[kainon;nou] nu este νέον[neon]din Marcu 2:22 .Nu se referă la condiția de nou care se opune maturității,ci se referă la noțiunea de nou față de ceea ce este depășit,adică se face referire la condiția nouă a noului cer.Domnul nostru păstrează imaginea obișnuită a Regatului comparat cu o ocazie festivă în care este un banchet.Această imagine sugerează "iubire,bucurie și pace",care sunt cele mai importante posesiuni spirituale.Această imagine se găsește atât în VT ,cât și în NT."
https://www.studylight.org/commentaries/cgt/mark-14.html
Din acest comentariu,și din faptul că evreii folosesc VIN cu ocazia sărbătorii pascale ,înțelegem că nu putem interpreta corect că "rodul viței" ,la care se face aici referire,ar fi mustul NEFERMENTAT!
Gesenius' Hebrew and Chaldee Definition
RăspundețiȘtergereיַיִן const. יֵין, once יַיִן Song of Solomon 8:2 with suff. יֵינִי m.
(1) wine, perhaps so called from bubbling up and fermenting, see יָוַן, unless it be deemed better to regard it as a primitive. (Arab. وَيْنُ collect. clusters becoming black, with the noun of unity وَيْنَةُ, Eth. ወደነ፡ a vineyard, wine, Greek οἶνος, Latin vinum, Armen. գիՆի gini). בֵּית הַיַּיִן house of wine, Song of Solomon 2:4, poet. for בֵּית מִשְׁתֵּה הַיַּיִן Esther 7:8, convivial room, and the words in the cited place, הֱבִיאַנִי אֶל־בֵּית הַיַּיִן “he brought me to the house of wine,” for he intoxicated me with love, μεθύσκομαι ἔρωτι. Vulg. cella vinaria. Others understand it to mean a vineyard, which in this context would be frigid.
(2) meton. effect of wine, intoxication, Genesis 9:24; 1 Samuel 1:14, 25:37.
These files are public domain and are a derivative of an electronic edition that is available BibleSupport.com
Gesenius susține că יַיִן/yayin=vin ,nu doar must nefermentat ,cum susțineți în mod greșit dumneavoastră ,domnule Lăiu.
https://www.studylight.org/lexicons/hebrew/3196.html
Ați menționat adjectivul nēpháleos/νηφάλεος care apare în 1Timotei 3:2,11 și Tit 2:2 și ați oferit prima parte din definiția lui Thayer :"sobru,temperat
RăspundețiȘtergerea) a se abține de la vin[aici v-ați oprit ,presupun că în mod intenționat,deoarece restul definiției vă contrazice "tradiția " adventistă],fie în mod complet ,fie de la folosirea fără moderație a vinului.
b)despre lucrurile lipsite de vin,precum ofrandele,vesela."-Thayer's Definition
Comentând semnificația cuvântului
nḗphō eruditul Vine spune :"a fi liber de influența care provoacă starea de beție",în NT cu sens metaforic ,nu implică în sine însuși starea de veghe ci este asociat cu aceasta 1Tesaloniceni 5:6,8;2Timotei 4:5;1Petru 1:13,17;4:7"-Vine's NT Expository Dictionary
https://www.studylight.org/.../sober-soberly-soberminded...
Dacă vinul era must nefermentat erau oportune aceste avertismente?Poate fi îndemnat cineva care consumă must ,nefermentat și fără alcool,să se "mențină sobru"?Evident că această poruncă nu avea nici un sens dacă vinul din NT ar fi doar must fără alcool,"Prigat" din suc de struguri!
Thayer explică și termenul eknḗphō/ἐκνήφω care înseamnă :"1.a se trezi din beție, a deveni sobru
2. a avea din nou o minte sobră. "
https://www.studylight.org/lexicons/greek/1594.html
Vine spune despre ἐκνήφω:" a deveni sobru,a-și recupera simțurile după beție " este folosit în Septuaginta în Geneza 9:24 ,metaforic în Ioel 1:5 Habacuc 2:7;literalmente în Habacuc 2:19,despre cuvintele unui idolatru adresate unei imagini ,apare în NT în 1Corinteni 15:34..."-Vine's NT Expository Dictionary
https://www.studylight.org/dictionaries/ved/a/awake.html...
În 2 Timotei 2:26 apare termenul
ananḗphō care înseamnă după Vine:"a deveni din nou sobru" dintr-o stare de delir sau beție ."
Cum au putut folosi acești termeni,scriitorii NT, dacă vinul consumat și menționat în Biblie este "suc Prigat" care nu conține deloc alcool?Evident nu ar avea nici un rost să se folosească aceste cuvinte despre persoane care consumă "suc de struguri",deoarece acestea sunt "sobre" chiar dacă consumă în exces suc!Așa că trebuie să vă revizuiți explicațiile despre ceea ce spune Biblia despre "băuturi",deoarece vinul din VT și NT este o băutură alcoolică ,nu suc de struguri!
Se pare că domnul Florin Lăiu nu mai îmi permite accesul pe blogul dânsului pentru a face comentarii.În acest fel s-a asigurat că poate comenta unilateral și ceea ce dorește dânsul,dar dacă ar fi avut argumente valabile și ar fi dorit o dezbatere corectă și transparentă ,nu ar fi făcut acest lucru!Acest domn intenționează să îi contrazică pe cei mai mari exegeți și Biblia, fără dovezi și din dorința de a apăra "tradiția" adventistă, care este în opoziție cu Biblia și exegeza autentică!
RăspundețiȘtergere